Cupa Apulum este primul concurs de pescuit la crap dupa reguli moderne, organizat în zona Ardealului. Nu este pentru prima oară când ne propunem organizarea unui asemenea concurs, dar este prima dată când avem la îndemână uneltele necesare pentru desfăşurarea competiţiei în cele mai bune conditii.

   Avem o pista de concurs echilibrată, avem sprijinul a numeroşi sponsori şi am adoptat un regulament care să ne ajute să păstrăm concursul în limitele sportivităţii. Dacă va avea success, ne dorim ca acest concurs să fie startul unei serii de compeţitii similare. Scopul final este să putem implementa sistemul C&R în lumea pescarilor din zona noastră şi nu numai.

   În primul rând, câteva cuvinte despre lac. Ferma piscicolă Săcel este situată în perimetrul comunelor Săcel şi Mag, fiind amenajată pe albiile a două cursuri de apă. Ca punct de referinţă, este la 20 km distanţă de municipiul Sibiu. Accesul se poate face direct din DN 1, din direcţia de mers Sibiu spre  Sebeş  Alba.

   Cu o vechime de 25 de ani, ferma este compusă din opt lacuri. Lacul folosit pentru pescuitul în sistem C&R este cunoscut sub numele de L3 şi aici se va desfăşura Cupa Apulum. Are o suprafaţă de 36 ha, adâncimea medie este de 3,5 m şi este populat cu aproximativ 70 de tone de crap cu greutăţi mergând până la 15-20 kg. L3 nu a mai fost pescuit industrial din 2004, fiind în schimb populat an de an cu crapi din toate categoriile de greutate. Până acum, lacul a fost supus doar în mică măsură presiunii pescarilor, datorită faptului că s-a pescuit într-un regim de tip club: fiecare pescar nou era admis doar pe baza unei recomandări din partea unui pescar deja cunoscut de administraţie. Începând din 2007, lacul s-a pescuit numai în sistem C&R.

   Ca topografie, L3 este un lac deschis, fără structuri proeminente. Sub oglinda apei, însă, oferă structuri şi adâncimi diferite. Adâncimile sunt cuprinse de obicei între 1 şi 8 m, ieşind pe alocuri din acest tipar. Porţiunile cu apă mică au un fund plat, mâlos, dar şi aici se găsesc câteva abateri de la regulă, cum ar fi locuri pietruite, diverse agăţături (de exemplu, un gard de mărăcini scufundat) sau şanţuri de scurgere, pe care pescarii le pot exploata cu încredere pentru că sunt cele care ţin peşte sau îl pun la masă în multe situaţii. Datorită acestor diferenţe, dacă va fi necesar, concurenţii vor fi repartizaşi în două sectoare valorice, pentru echilibrarea şanselor.

   Din punctul de vedere al hranei, este o baltă cu resurse naturale bogate. Melci, raci, scoici şi larve fac ca dieta crapilor de Sacel să fie cât mai diversificată.

   Speciile de interes pentru pescarii de crap sunt crapul comun, crapul oglindă şi amurul. Predomină crapul comun, în proporţie de aproximativ 50%. Crapul oglindă formează ca densitate populaţia de mijloc a lacului, cu un procent de 30%. Cea din urma categorie, amurul, ocupă doar 20%, însă oferă şi exemplare care pot deveni recorduri personale în orice moment.

   Densitatea cea mai mare o au exemplarele cu greutăţi între 2 şi 8 kg şi ele asigură pescarului o activitate permanentă.  Peştele răspunde foarte bine la boilies, ca şi la porumb, în tot sezonul. Pot spune pe baza experienţei mele că boiliesurile preferate sunt cele pe bază de făină de carne sau peşte, poate şi pentru faptul că balta a fost furajată ani la rând şi cu făinuri de peşte. Nu înseamnă însă că alte tipuri de boilies nu pot da rezultate.

   Deşi peştele este lacom şi needucat, am constatat că este important să pui accent pe calitatea nadei, ca şi pe localizarea lui şi pe strategiile de nădire. Crapii au tendinţa să circule în funcţie de anotimp, adâncimea apei sau condiţii meteorologice şi de aceea locurile foarte bune în anumite perioade pot fi mai puţin sau deloc productive în altele.

   Una dintre provocările pentru pescarul de crap la Săcel este selecţia exemplarelor mari. Având mult peşte, porumbul şi în general seminţele nu sunt selective. Prinzi mult şi repede, dar mai ales peşte mic, chiar dacă se întâmplă să mai intre şi peşte mare. Acelaşi lucru l-am observat şi când am pescuit cu boiliesuri solubile. Le-am folosit în partide scurte, ca să am activitate şi să nu mă întorc acasă fără măcar un dril, dar nu le-aş recomanda celor care vor să prindă crap, nu ciortan. De multe ori, lăcomia peştelui mic a făcut să am nevoie de minim 48 de ore până să reuşesc o selecţie cu un prag de greutate impus de mine. Am observat că o nădire masivă întârzie destul de mult trăsăturile, aşa că în general am preferat nădiri modeste, grupate, rezultatele cele mai bune fiind date de cantităţi mici de nadă, cu un semnal nutritiv puternic, aruncate la începutul partidei. Montura cu cel mai bun randament a fost “om de zăpadă”. Altă metodă prin care am reuit o selecţie au fost boiliesurile “spălate” sau deshidratate. Boiliesurile cu care am avut succes au fost Meteor, BFM, Red Herring şi cele pe mixuri de tip fishmeal sau meatmeal făcute de mine.

   În ceea ce priveşte confortul, lacul oferă pescarilor locuri de campare pe aproximativ 60% din maluri, cu vaduri aerisite, pe care te poţi instala comod, fără a fi privat de frumuseţea pâlcurilor de stuf, dispuse din loc în loc şi întreţinute cu grijă de administratorul lacului. Acestea sunt cele care dau acel cadru atât de atrăgător şi pentru peşte, şi pentru pescar. Accesul pe locurile de pescuit se face pe un drum pietruit. Poţi să intri sau să ieşi de pe baltă pe orice vreme şi cu orice maşină.

   Cu aceasta, sper că am oferit un minim de informaţie celor interesaţi de frumosul lac de la Săcel şi de concursul nostru. Concursul se adresează atât pescarilor consacraţi, cât şi celor care acum fac primii paşi pe acest drum.  Sperăm că am oferit ocazia ca drumul să treacă şi prin inima Ardealului si aşteptăm să avem pe el cât mai mulţi călători.

 

By – Adi Oprea